Răceala. Ce faci când ești răcit?

Iar sunt răcit, nu am chef de nimic, nici că aș putea face prea multe.. Toamna și primăvara sunt teribile, răceli la tot pasul. Chiar și iarna e mai bine, atunci știi că e o simplă răceală și trece de la sine, dar acum, mă ține și două săptămâni. Deși am încercat să mă protejez, am fost copleșit. Toată lumea tușește, strănută, ba mai și dă mâna cu mine.

Pe oriunde umblu văd lumea răcită, școli, licee, autobuz, e ceva cărui nu îi poți rezista. Ca o prăjitură, ca o halva, dar opus. Mă doare gâtul, nu pot să înghit, tușesc. Noaptea nu prea pot dormi, mă mai ține și febra cu frisoanele, ca să nu zic și de starea generală, ce nu îmi permite să fac nimic.

Stau în pat, mă uit la tavan, plictisitor, mă uit la birou și pereți, nimic. Iau telefonul, intru într-un joc, nu fac prea multe. Nu am reflexe, nu pot gândi bine, ce e de făcut.. Stau în pat, ascult muzica, timpul trece, eu nu fac nimic, nu pot să fac nimic. E o așa senzație deranjantă, toate mă dor, ochii mi se închid și înghit cu greu.

La doctor e cel mai interesant, stai la o coadă de ore, la farmacie nu găsești medicamentele și când ajungi acasă, parcă ești de două ori mai rău ca înainte de aventura pe-afară. Îmi e greu să cred că nicio farmacie nu are un amărât de spray pentru nas, iar medicamentele compensate, nu prea sunt compensate.

Și pe la final, când deja simți că boala te lasă, îți amintestești de toate problemele vieții, care s-au adunat între timp. Dar parcă nu ești în apele tale, dai uitare bolii, deși încă te mai sâcâie.. După două sau trei săptămâni deja ai uitat toate aceste lucruri, viața continuă.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?